Skip links

   

Main navigation

MENIU
Evenimente

De la stres la sindromul burnout. Combaterea sa depinde doar de modul in care vrem sa privim lucrurile

Atat din postura de trainer, dar mai ales din cea de coach, cea mai frecventa “scuza” pe care o aud este “nu am timp”. Totul in vietile noastre se intampla in viteza, de parca am fi continuu contra-cronometru. Mancam in viteza, vorbim in viteza, gandim in viteza. Ne-am adaptat acestei viteze permanente si deseori ne punem pe un fel de “pilot automat” ca sa ne iasa cat mai multe. Dar care este costul acestei tendinte de a face cat mai multe si cat mai repede si cat mai bine?

O statistica recenta spune ca principalul “cost” este stresul. Un stres pe care ni-l producem singuri intr-o masura foarte mare. Iar cel putin 70% din stres poate fi eliminat. Adica:

– 40% din lucrurile pentru care ne stresam, nu se intampla niciodata. Este vorba aici despre tendinta de a ne face tot felul de scenarii cu “ce se va intampla daca…?”. Iar aceste scenarii nici macar nu ajung sa se adevereasca. Doar ne consuma timp, energie, emotie. Ca in povestea cu drobul de sare.
– 30% din stres provine din ingrijorarile fata de lucrurile pe care nu le mai putem schimba. Si aici este vorba despre a trai in trecut. Daca ceva nu mai poti schimba, pentru ce sa te mai stresezi?

Daca ne-am analiza gandurile care ne ingrijoreaza, cu siguranta am gasi cu ce sa umplem cei 70%. Si este important sa o facem pentru ca stresul ne afecteaza integral: fizic, psihic si emotional.
Atunci cand suntem stresati resimim un dezechilibru intre resursele noastre si ceea ce ne solicita situatia cu care ne confruntam. Adica nu avem toate instrumentele si mijloacele necesare pentru a face fata situatiei. Ne simtim neputinciosi si nesiguri. Simtim ca pierdem controlul.
Iar atunci cand nu avem controlul, ne confruntam, de fapt, cu ideea de necunoscut. Aceasta idee de necunoscut declanseaza in creier mecanismul stresului: hipotalamusul trimite catre glandele suprarenale semnalul de a elibera in organism hormonii care sa ne ajute sa facem fata situatiei de necunoscut: adrenalina, noradrenalina, dopamina si cortizol.

Ca urmare, inima isi mareste ritmul pentru a pompa mai mult sange, respiratia se accelereaza pentru mai mult oxigen in sange, iar cortizolul transforma lipidele si proteinele in glucide pentru a hrani sistemul nervos si sistemul muscular.
Acest mecanism este direct proportional cu intensitatea stresului. Dar ceea ce ar trebui sa ne ingrijoreze cu adevarat este ceea ce se intampla la nivelul creierului: in fiecare situatie stresanta, oricat de mica, are loc fenomenul de „burnout”. Adica, din cauza hormonilor stresului, sinapsele se intampla cu o asemenea intensitate incat se scurt-circuiteaza. Ceea ce inseamna ca ne omoara neuronii.

Pentru cateva secunde sau minute, ne simtim blocati, dezorientati. Acesta este momentul de „burnout”. Mintea isi da un fel de „shut-down”.
Remediul este relativ simplu. Cu cat avem in corp mai multe endorfine si serotonina, adica „hormonii fericirii”, cu atat suntem mai putin vulnerabili la stres. Este doar un efort de vointa pe care avem ncurs make up corporate 4evoie sa il facem.

Sa ne bucuram mai mult de viata, sa ne relaxam, sa facem lucruri care ne plac, sa facem sport, sa ne dezvoltam hobby-urile (chiar si la birou), adica sa cautam voit si intentionat partea frumoasa din viata noastra. Si sa ne focusam pe ea. Iar asta nu o spun din carti, ci din viata personala si profesionala.

 

Asa ca, daca nu vreti sa ramaneti prea devreme cu o cantitate infima de neuroni, cautati sa va raspundeti la intrebarea mea preferata: „Care sunt sursele tale de fericire, de stare de bine?”. Si cu cat gasiti mai multe surse, cu atat „veti trai fericiti (si cu o minte stralucita) pana la adanci batraneti”.

 

Autor: Loredana Vladareanu – Trainer si Facilitator Wellbeing by SmartExperience

Reader Interactions

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *